de Adriana Ungureanu
Femeile celebre întotdeauna s-au detașat de restul femeilor prin ceea ce au spus sau au făcut. Mereu au fost împotriva curentului, au ieșit din tiparele vremurilor, sfârșind prin a fi iubite, invidiate sau chiar sacrificate. Un asemenea exemplu este protagonista articolului de astăzi, care inaugurează această rubrică: Eleonora Fonseca Pimentel – scriitoare de proză și poezie, una dintre primele jurnaliste din lume, figură marcantă a Revoluției Partenopene (echivalentul în Italia a revoluției franceze), din păcate cunoscută în zilele noastre din ce în ce mai puțin.
Eleonora s-a născut la începutul anului 1752, la Roma, într-o familie de origine portugheza, care a fost nevoită să se refugieze la Napoli în momentul în care Regatul Portughez a confiscat niște proprietăți ale bisericii catolice. Inițial s-a logodit cu vărul ei, apoi s-a desfăcut logodna, fără a se cunoaște motivul, după care s-a măritat cu un soldat francez, care o bătea atât de rău, încât a pierdut copilul, când era însărcinată în opt luni. A suferit atât de mult încât a început să scrie, dedicându-i copilului pe care nu l-a avut cinci sonete. După șase ani de căsătorie marcată de agresivitate, a fost ajutată de tatăl ei, care a cerut, prin decizie judecătorească, ca fata lui să revină acasă. Când și părintele a murit, a rămas singură, cufundându-se într-o sărăcie imposibil de tolerat. Eleonora ar fi cerut regelui ajutorul, pe care l-ar fi obținut. Unele surse istorice spun că i s-ar fi dat un fel de venit de întreținere pentru meritele sale scriitoricești, alte surse reliefează calitatea ei nouă de bibliotecară și, cel mai important, de prietenă a reginei – Maria Carolina, sora Mariei Antoaneta, care tocmai fusese decapitată în Franța. În 1793 a luat naștere societatea patriotică napoletană, care susținea mișcarea franceză pe teritoriul Regatului Napoli și al Celor două Sicilii. Cu timpul, scrierile doamnei Pimentel au devenit tot mai acide, atingând evident monarhia și atunci regina a rupt brusc legătura cu ea. În 1799 s-a încercat lovitura de stat pentru detronarea regelui, iar doamna Pimentel a avut un destin tragic, sfârșind în ziua de 20 august a acelui an, spânzurată, alături de alți reprezentanți ai mișcării, într-o piață publică din Napoli.
Eleonora a fost o femeie fascinantă, puternică și cultă și cu siguranță s-a folosit de bărbați pentru a-și consolida influența. Ca să răzbești într-o asemenea societate, era necesar un anumit caracter și mai ales disponibilitate pentru compromisuri. Și-a trădat prietena, pe regină, în numele unei cauze, fiind deschizătoare de drumuri și susținându-i pe cei mulți.
Surse: Adriana Ungureanu – Calabria, tărâm cu suflet de femeie (Editura Eikon, 2022)